UNESCO: 11 situri incluse în lista Patrimoniului Mondial; dezbaterile sunt încă în desfăşurare. Roşia Montană are încă statut incert

Anul acesta, 29 de situri sunt candidate pentru înscriere, printre acestea şi localitatea Roşia Montană, cu un statut incert, scrie Mediafax.

Majoritatea siturilor sunt culturale – 21, cinci sunt naturale, iar trei dintre candidaturi sunt mixte.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Discuţiile propriu-zise privind candidaturile de anul acesta au început vineri şi sunt în desfăşurare, urmând să se încheie cel mai probabil luni. Miza este una mare: înscrierea în lista Patrimoniului Mondial oferă acestor candidaţi o valoare „excepţională”, de natură să atragă turişti şi investiţii financiare.

De cealaltă parte, presupune eforturi de a conserva aceste situri, ecosistemele lor şi de a rezista acţiunilor de urbanizare, în caz contrar riscând retragerea de pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

De vineri şi până la ora difuzării acestei ştiri, 11 situri au fost incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO: zona arheologică Thimlich Ohinga din Kenya, vechiul oraş Qalhat din Oman, oaza Al-Ahsa – peisaj cultural în evoluţie din Arabia Saudită, ansamblul gotic victorian şi art deco din Mumbai, India, peisajul arheologic Sassanid din provincia Fars, din Iran, siturile creştine secrete din regiunea Nagasaki, din Japonia, Sansa – mănăstirile budiste din Coreea de Sud, terenurile de vânătoare inuite Aasivissuit-Nipisat din Danemarca, complexul arheologic Hedeby şi Danevirke din Germania, Ivrea – oraş industrial din secolul al 20-lea, din Italia, şi oraşul califat Medina Azahara din Spania.

Până la debutul celei de-a 42-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial, 1.073 de situri erau înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar 54 erau incluse pe lista „în pericol”.

Situaţia localităţii Roşia Montană, incertă

În ceea ce priveşte Roşia Montană, al cărei nume încă apare în lista candidaţilor de anul acesta, situaţia este incertă. Duminică dimineaţă, la debutul discuţiilor, preşedintele şedinţei, avocata Haya Bint Rashed al-Khalifa din Bahrain, a anunţat că dosarul pentru localitatea Roşia Montană va fi analizat la final, deşi ocupa numărul 19 în lista celor 29 de candidaturi.

România este reprezentată la Manama de Ştefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, acesta având mandatul de a prezenta poziţia de amânare a includerii Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea procesului de la Washington, respectiv litigiul cu compania Gabriel Resources.

Ionel Palăr, preşedintele comisiei UNESCO din Parlamentul României, aflat şi el la Manama, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX: „Dacă se acceptă amânarea, ar fi pentru prima dată în istoria UNESCO când o ţară propusă pentru includere solicită acest lucru. Au avut suficient timp să facă acest lucru până, pentru a nu ajunge în această situaţie penibilă, cu posibile urmări pentru viitor”.

Pe 7 iunie, ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat pentru MEDIAFAX că Guvernul a cerut stoparea procedurii de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o situaţie calificată drept inedită, deoarece primise deja recomandare de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

„Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat la momentul respectiv pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.

Ministrul Culturii, George Ivaşcu, a solicitat amânarea deciziei privind includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO motivând că trebuie protejate drepturile statului român în litigiul cu compania Gabriel Resources şi că pierderile se pot ridica la 4,4 miliarde de dolari.

Într-o adresă transmisă MAE, pe 30 mai, ministrul Culturii, George Ivaşcu, mai menţiona că înscrierea localităţii Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO „trebuie să se realizeze în condiţiile în care acest sit să nu fie grevat de vreun litigiu”.

De asemenea, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a anunţat, joi, într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei, că MCIN rămâne responsabilă „în problematica de securitate naţională cu privire la Roşia Montană şi propune soluţia raţională: amânarea cererii de includere a Peisajului Cultural Minier de la Roşia Montană în lista Patrimoniului Mondial Unesco, până la finalizarea procesului de la Curtea de Arbitraj de la Washington”.

„România poate pierde suma de 4,37 miliarde de dolari, Guvernul României a solicitat amânarea analizării dosarului depus la UNESCO până la soluţionarea litigiului de la Curtea de Arbitraj de la Washington, în vederea protejării patrimoniului naţional şi a intereselor financiare ale statului român. Nu suntem dispuşi să plătim din buzunarul cetăţeanului cele 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului mai sus menţionat”, a spus ministrul Culturii, George Ivaşcu.

Oficialul insista că „Guvernul României nu solicită retragerea dosarului ci amânarea acestuia până la soluţionarea litigiului în dosarul de arbitraj nr. ARB/ 15/ 31 – Roşia Montană, pentru care în data de 22 februarie 2018, casa de avocatură care reprezintă statul român a depus apărarea la Curtea de Arbitraj de la Washington. Acest subiect trebuie scos din paradigma propagandistică şi tratat de către toţi decidenţii statului român ca pe o prioritate de securitate naţională”.

Dosarul „Peisajul Cultural Minier Roşia Montană” a fost trimis de Ministerul Culturii la UNESCO, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, pe 4 ianuarie 2017.

În prezent, România are şase situri culturale şi unul natural incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO – Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.